Sunday 13 March 2016

KUKI NATIONAL AND HISTORICAL UNIQUE IDENTITY.

KUKI NATIONAL AND HISTORICAL UNIQUE IDENTITY.

Tulaija vannuoi chitin namtin in aboipiu hi "Unique identity" hi ahi. Hichie "Unique Identity" first century to eighteen century sung a  historical basis a ahinkhuol jiuva, Unique identity neihon new identity tichu namthah a ana kimin voho historical indigenous list a include anahi khalou nam thah ho Chung a kisuh gentheina, kithana, leh bolgentheina lhung ho hi Asia gam sung a indigenous peoples independent munai Lou lah a Kuki National Unique Identity in ahuop khah houhi vang phattah I hiuve.
Somalia, Kosovo, Syria, etc kitiho kithana gimnei tah lhunna ho Asylums umna gam ho dinmun na hin Kuki te hi Historical Unique Identity kituptah powerful nation khat I nahikhah u hi I pu I pa ten eina tohdoh peh u tu a hi Kuki ten I  chih thei juleh maban na hin chanvou lentah I neijuve.

1. Myanmar a Kuki chu chin nuoija umding in akisei jin, ahin lah chin land chu Kuki country sung a um a hi ti sei ngailou va history a um ahichu guhthim a Kuki National Unique Identity khat a hi ti UN chan na I dinpi theiju a hi.

2. Manipur sung a Meilhei leh Naga ho gam kichu kichu diu ahivang a North east India pumpi Kuki historical and linguistics demarcation sung a um a hi. Chule  Kuki historical Unique Identity hi India mitvet ding a neocha ahin , ahinlah UN vet ding Agam nei ihiu hi Kuki te I hamphat nao lenpen ahi.

3. AKT a umdoh hi Kuki National Unique identity khat suhdat na a hi. Thadou - Kuki jong hi Kuki National Unique identity suhdatna khat a hi. Hiche thua hi ki boina ding ahipon khantou najoh a hi. Ajiehchu any Kuki tribe recognised kibol lou hileh Zomi, Hmar, Zoro etc ho history a umlou new nomenclature ahiuve ti kihe doh lou ding ahiuve.

4. AKT leh Thadou - Kuki tribe a umlou tribes hojouse chu Kuki historical Unique Identity in ahuop khah lou jouse chun Kuki Inpi Affiliation akilah diu ahi, koi nam koi tribe hijong leh Kuki National Unique Identity in ahuop khah Lou chuleh Kuki Inpi a affiliates kibolkhalou chu international law of Asylum in a hinkan thei ding a hi.

5. British hon Demarcation hi chi ni in anabol uve. Khatna a land demarcation leh Historical and linguistics demarcation in anabol un, ahinlah land demarcation sang in linguistics demarcation na hin Independent ana peuve. Kuki hi Linguistics demarcation kicheh tah a na neija ahivanga British ten Gamthum in eina hawm khen un, ahinlah present Indigenous peoples group Asia gamsung a Unique Identity kituptah neipen chu Kuki min bou a hi.

"Know your identity" kiti hi tulai indigenous peoples holah a topic lenpen ahi.

By Paul Haokip

https://www.facebook.com/KhochungteAwgin.KUKI/posts/450288518509056

No comments:

KA Gospel Column

LHAGAO GA - SPIRITUAL FRUIT

TUNI LHAGAO ANPHAA (Thursday, 02/06/2016) -------------------------- Galatia 5:25 "Eiho Lhagaova hinga ihiule lhagao in ...

3 Bills ziak ah Kuki leh Naga ding khawm leu hin, i demand uh i mu thei diam uh?